Ordonanta Guvernului nr. 4/2017 pentru completarea Codului fiscal. Contracte individuale de munca cu timp partial sub salariul minim brut pe tara garantat in plata.

In Monitorul Oficial al Romaniei nr. 508 din 25 iulie 2017 a fost publicata Ordonanta Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, ordonanta ce se aplică efectiv incepand cu veniturile aferente lunii august 2017.

Ordonanta impune firmelor sa plateasca, incepand din prima zi a lunii august, contributiile la CAS și CASS la nivelul salariului minim brut pe tara pentru acei angajati ce obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor cumulate mai mici de 1450 lei brut. Este vorba de salariatii incadrati cu normă partiala care nu obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor in cursul aceleiasi luni de cel putin salariul minim brut pe tara, nu sunt pensionari limita de varsta in sistemul public de pensii, nu sunt elevi sau studenţi, cu vârsta până la 26 de ani, aflaţi intr-o formă de scolarizare, nu sunt ucenici, nu sunt persoane cu dizabilităţi carora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi.


In temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. I.10 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,Guvernul României adopta prezenta ordonanta

Art. I. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările si completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 140 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 140. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoane asimilate acestora, prevăzute la art. 136 lit. с)

(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 136 lit. с), baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale o reprezintă suma câştigurilor brute prevăzute la art. 139, realizate de persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuţia individuală.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul câştigului lunar brut prevăzut la art. 139,realizat în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora este salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

(3) Prevederile alin. (2) NU se aplică persoanelor prevăzute la art. 136 lit. с), pe perioada în care salariaţii acestora se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt elevi sau studenţi, cu vârsta până la 26 de ani, aflaţi într-o formă de şcolarizare;

b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;

c) sunt persoane cu dizabilităţi cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi;

d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepţia pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum şi a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;

e) realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

(4) În aplicarea prevederilor alin. (3), angajatorul solicită documente justificative persoanelor fizice aflate în situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a), c) şi d), iar în cazul situaţiei prevăzute la alin. (3) lit. e), procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.”

2. La articolul 158, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Prevederile art. 140 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.”

Art. II. Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. I intră în vigoare la data de 1 august 2017 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

PRIM-MINISTRU
MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:
p. Ministrul finanțelor publice,
Daniela Pescaru,
secretar de stat
p. Ministrul muncii și justiției sociale,
Teiu Păunescu,
secretar de stat
p. Ministrul sănătății,
Rareș Trișcă,
secretar de stat

București, 20 iulie 2017.

Nr. 4.

Modificarile aduse Codului muncii prin O.U.G. nr. 53/2017

O.U.G. nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 644 din 7 august 2017.

Art. 15 15^1 din Codul muncii (modificat prin O.U.G. nr. 53/2017)

Noua reglementare

După art. 15, se introduce un nou articol, art. 15^1.

“Art. 15^1

În sensul prezentei legi, munca nedeclarată reprezintă:

a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității;

b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial”.

Art. 16 din Codul muncii (modificat prin O.U.G. nr. 53/2017)

Vechea reglementare

“Art. 16 (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

(2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

(4) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.

(5) Absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă.

(6) Fac excepție de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesională fără plată, acordate în condițiile art. 155 și 156”.

Noua reglementare

“Art. 16 (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.

(2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

(4) Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc.

(5) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.

(6) Absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă.

(7) Fac excepție de la prevederile alin. (6) concediile pentru formare profesională fără plată, acordate în condițiile art. 155 și 156”.

Art. 17 alin. (5) din Codul muncii (modificat prin O.U.G. nr. 53/2017)

Vechea reglementare

“(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (3) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege”.

Noua reglementare

“(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (3) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, anterior producerii modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil”.

Art. 119 din Codul muncii (modificat prin O.U.G. nr. 53/2017)

Vechea reglementare

“Art. 119 Angajatorul are obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat și de a supune controlului inspecției muncii această evidență ori de câte ori este solicitat”.

Noua reglementare

“Art. 119 Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru”.

Art. 260 alin. (1), lit. e) din Codul muncii (modificat prin O.U.G. nr. 53/2017)

Vechea reglementare

“Art. 260 (1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte:

(…)

e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;

Noua reglementare

“e) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.

Art. 260 lit. e^1) – e^3) din Codul muncii (modificat prin O.U.G. nr. 53/2017)

Noua reglementare

La art. 260 alin. (1), după lit. e), se introduc trei noi litere, lit. e^1) – e^3).

„e^1) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;

e^2) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;

e^3) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.

Art. 260 alin. (1), lit. q) din Codul muncii (modificat prin O.U.G. nr. 53/2017)

Noua reglementare

La art. 260 alin. (1), după lit. p), se introduce o nouă literă, lit. q).

„q) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (4), cu amendă de 10.000 lei”.

Art. 260 alin. (1^1) din Codul muncii (modificat prin O.U.G. nr. 53/2017)

Noua reglementare

La art. 260, după alin. (1), se introduce un nou alineat, alin. (1^1).

“(1^1) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din amenda prevăzută la alin. (1) lit. e) – e^3), inspectorul de muncă făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal”.

Art. 260 alin. (4) și (5) din Codul muncii (modificat prin O.U.G. nr. 53/2017)

Noua reglementare

La art. 260, după alin. (3), se introduc două noi alineate, alin. (4) și (5).

“(4) În cazul constatării săvârșirii uneia dintre faptele prevăzute la alin. (1) lit. e) – e^2), inspectorul de muncă dispune, ca sancțiune complementară, sistarea activității locului de muncă organizat, supus controlului, conform procedurii de sistare elaborate de Inspecția Muncii și aprobate prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, după consultarea prealabilă a confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național.

(5) Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale aplicate și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității: prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă și constituirea și plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată”.

Art. 264 alin. (4) din Codul muncii (modificat prin O.U.G. nr. 53/2017)

Vechea reglementare

“(4) Constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetățenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă”.

Noua reglementare – art. 264 alin. (4) se abrogă.

Art. 265 alin. (2) din Codul muncii (modificat prin O.U.G. nr. 53/2017)

Vechea reglementare

“Art. 265

(…) (2) Cu pedeapsa prevăzută la art. 264 alin. (4) se sancționează primirea la muncă a unei persoane aflate în situație de ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane”.

Noua reglementare

“(2) Primirea la muncă a unei persoane aflate în situație de ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

La data intrării în vigoare a respectivei ordonanțe de urgență se abrogă prevederile art. 9 alin. (1) din H.G. nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 27 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare.

O.U.G. nr. 53/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 — Codul muncii

O.U.G. nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 644 din 7 august 2017.

Luand in considerare prevederile Programului de guvernare 2017 – 2020, Masura nr. 1 “ Stimularea crearii de noi locuri de munca din capitolul Politici publice in domeniul muncii si justitiei sociale de combatere a muncii fara forme legale, care sa raspunda unor cerinte ridicate privind indeplinirea la un nivel calitativ a actului de control, cresterea eficientei actului de control, indeplinirea atributiilor curente, precum si a unor noi atributii reglementate de legile speciale, aflate si ele intr-o dinamica continua, rigiditatea actualei reglementari, care nu permite aplicarea sistemului ablatiunii in sensul stabilirii dreptului contravenientului de a achita jumatate din minimul amenzii stabilite de actul normativ in 48 de ore de la primirea procesului-verbal, a generat reducerea incasarilor la bugetul de stat ale sumelor provenind din amenzile contraventionale aplicate pentrumuncanedeclarata, intrucat contravenientul nu era stimulat sa plateasca benevol amenda contraventionala, ci, dimpotriva, determina cresterea numarului de contestatii in instanta cu efect negativ asupra incarcarii rolului instantelor de judecata si mai ales de diminuare a incasarilor la bugetul de stat.

Munca nedeclarata reprezinta un fenomen de o gravitate crescuta cu care se confrunta societatea, cu consecinte negative atat asupra lucratorului, cat si asupra bugetului de stat, care se manifesta in diferite forme, atat prin nedeclararea catre autoritati a intregii activitati a salariatului, cat si prin declararea partiala a activitatii acestuia.

Legislatia romaneasca nu prevede o definitie a muncii nedeclarate, in prezent, Codul muncii sanctionand doar fapta de a primi la munca o persoana fara incheierea in forma scrisa a contractului individual de munca anterior inceperii activitatii, nu si alte forme in care se manifesta munca nedeclarata.

in acest context se impune adaptarea legislatiei nationale la noile provocari cu care se confrunta autoritatile in demersul de prevenire si combatere a acestui fenomen, inclusiv prin reglementarea situatiilor care constituie munca nedeclarata, reglementare fara de care aceste fapte nu pot fi sanctionate.

in exercitarea activitatii de control, inspectorii de munca au identificat numeroase situatii in care angajatorii utilizau mai mult de 5 persoane, fara incheierea unui contract individual de munca, intrand astfel sub incidenta art. 264 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si angajand raspunderea penala a angajatorilor.

Din analiza modului de solutionare a acestor dosare penale, in cvasitotalitatea cazurilor, organul de cercetare penala si instanta de judecata au pronuntat solutii de neincepere a urmaririi penale sau de achitare, dupa caz, in considerarea lipsei de pericol social al faptei.

Astfel, impactul stabilirii ca infractiune a faptei de a primi la munca mai mult de 5 persoane fara contract individual de munca nu a fost cel asteptat, fapt care a generat o privare de efecte a reglementarii si odiscriminareintre angajatorii, sanctionati contraventional in limita maxima a amenzii reglementate de prevederile art. 260 alin. (1) lit. e), respectiv pana la 100.000 lei pentru 5 persoane identificate fara contract de munca, si angajatorii aflati in situatia reglementata de art. 264 alin. (4), care, in urma analizei faptei sub aspect infractional, sunt sanctionati cu o eventuala amenda administrativa, al carei cuantum este extrem de redus (500 – 1.000 lei).

in perioada 2016 – iunie 2017, inspectoratele teritoriale de munca au sesizat organele de cercetare penala cu privire la un numar de 349 de fapte de primire la munca a unui numar mai mare de 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca, in peste 90% dintre modalitatile de solutionare transmise inspectoratelor fiind dispusa masura neinceperii sau a incetarii urmarii penale.

Caracterul disuasiv al sanctiunii penale a fost lipsit de efecte, in marea majoritate a cazurilor instrumentarea dosarului penal genera consecinte contrare intentiei de reglementare, iar cheltuielile ocazionate de judecarea dosarului penal ramaneau in sarcina statului.

Astfel, pentru eficientizarea activitatii de control pentru combaterea muncii nedeclarate, precum si pentru definirea mai clara a regimului sanctionator al muncii nedeclarate in Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin modificarea regimului sanctionator al acestei fapte, in sensul eliminarii limitei de 5 persoane stabilite in prezent de Codul muncii pentru incadrarea faptei drept contraventie, se impune cu necesitate ca reglementarile propuse sa fie realizate in regim de urgenta.

Neadoptarea in regim de urgenta a acestor masuri va conduce la perpetuarea disfunctionalitatilor, precum si la afectarea in continuare a respectarii legislatiei in domeniul relatiilor de munca, cu consecinte negative asupra lucratorilor, a bugetului de stat si, pe cale de consecinta, a societatii in general, prin mentinerea unei capacitati reduse de interventie a organelor de control, in vederea combaterii muncii nedeclarate.

in temeiul art. 115 alin. (4) dinConstitutiaRomaniei, republicata,

Guvernul Romanieiadopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I. - “Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Dupa articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 15^1, cu urmatorul cuprins:

“Art. 15^1 - “In sensul prezentei legi, munca nedeclarata reprezinta:

a) primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, in ziua anterioara inceperii activitatii;

b) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;

c) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat;

d) primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial.”

2.Articolul 16 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Art. 16. – “(1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana, anterior inceperii activitatii de catre salariat. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului.

(2) Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca.

(3) Angajatorul este obligat ca, anterior inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca.

(4)Angajatorul este obligat sa pastreze la locul de munca o copie a contractului individual de munca pentru salariatii care presteaza activitate in acel loc.

(5) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca.

(6) Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca.

(7) Fac exceptie de la prevederile alin. (6) concediile pentru formare profesionala fara plata, acordate in conditiile art. 155 si 156.”

3. La articolul 17, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.”

4. Articolul 119 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Art. 119. – “Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orei de incepere si a celei de sfarsit al programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru.”

5. La articolul 260 alineatul (1), litera e) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“e) primirea la munca a unei persoane fara incheierea unui contract  individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;”.

6. La articolul 260 alineatul (1), dupa litera e) se introduc trei noi litere, literele e1) – e3), cu urmatorul cuprins:

“e1) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;

e2) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;

e3) primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial, cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana identificata;”.

7. La articolul 260 alineatul (1), dupa litera p) se introduce o noua litera, litera q), cu urmatorul cuprins:

“q) incalcarea prevederilor art. 16 alin. (4), cu amenda de 10.000 lei.”

8. La articolul 260, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins:

“(11) Contravenientul poate achita in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din amenda prevazuta la alin. (1) lit. e) – “e3), inspectorul de munca facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.”

9. La articolul 260, dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (4) si (5), cu urmatorul cuprins:

“(4) In cazul constatarii savarsirii uneia dintre faptele prevazute la alin. (1) lit. e) – e2), inspectorul de munca dispune, ca sanctiune complementara, sistarea activitatii locului de munca organizat, supus controlului, conform procedurii de sistare elaborate de Inspectia Muncii si aprobate prin ordin al ministrului muncii si justitiei sociale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dupa consultarea prealabila a confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national.

(5) Angajatorul poate relua activitatea numai dupa achitarea amenzii contraventionale aplicate si dupa ce demonstreaza ca a remediat deficientele care au condus la sistarea activitatii: prin incheierea contractului individual de munca, transmiterea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor sau, dupa caz, incetarea suspendarii contractului individual de munca si constituirea si plata contributiilor sociale si a impozitului pevenitaferente veniturilor salariale care se cuvin lucratorului pe perioada in care a prestat activitate nedeclarata.”

10. La articolul 264, alineatul (4) se abroga.

11. La articolul 265, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(2) Primirea la munca a unei persoane aflate in situatie de sedere ilegala in Romania, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane, constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.”

Art. II. - La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga prevederile art. 9 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 27 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare.

O.U.G. nr. 60/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel puțin 4% din numarul total de angajati, potrivit Legii nr. 448/2006 privind protectia și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

“Actul normativ adoptat de Guvern urmărește dinamizarea procesului de integrare in munca a persoanelor cu dizabilităti prin eliminarea optiunii angajatorilor de a achizitiona produse și servicii de la unitatile protejate in detrimentul angajarii persoanelor cu dizabilitați, dar și o crestere a responsabilitatii angajatorilor publici și privați prin marirea obligatiei de plata pentru neangajarea persoanei cu dizabilitati la nivelul salariului minim brut pe tara”, se menționează intr-un comunicat remis, marți, AGERPRES.

Ordonanta de urgenta nr. 60/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Odată cu ratificarea Conventiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități, România se angajează să mobilizeze resursele necesare pentru eliminarea barierelor astfel încât nicio persoană cu dizabilități să nu fie discriminată, marginalizată, exclusă sau abuzată, iar alegerile și aspirațiile ei să fie respectate și sprijinite.

Pentru a da persoanelor cu dizabilități posibilitatea de a trăi independent și de a participa pe deplin la toate aspectele vieții sunt necesare măsuri care să asigure creșterea angajării acestora atât în sectorul public, cât și în cel privat, la finele anului 2016 numărul de persoane cu dizabilități angajate fiind sub 35.000.

De asemenea, conform Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, strategia fiscal-bugetară trebuie înaintată Guvernului până la data de 31 iulie a fiecărui an. Prin urmare, aprobarea majorării prestațiilor sociale pentru persoane cu handicap este o reglementare ce trebuie adoptată în regim de urgență, întrucât este necesar ca aceste sume să fie cuprinse în strategia fiscal-bugetară ce stă la baza fundamentării bugetului pe anul 2018, pentru a face posibilă plata acestor sume.

Având în vedere obiectul de activitate al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, precum și specificitatea categoriilor de beneficiari cărora se adresează se impune cu necesitate ca reglementările propuse să fie realizate în regim de urgență.

Luând în considerare prevederile Programului de guvernare 2017-2020, capitolul Politici publice în domeniul muncii și justiției sociale – O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități,

neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanță de urgență va genera blocaje, ineficiență, precum și afectarea în continuare a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități.

În temeiul art. 115  alin. 4 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I. — Începând cu data de 1 septembrie 2017, Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 78, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute la alin. (2), plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.”

2. La articolul 78, alineatul (41) se abrogă.

3. La articolul 78, după alineatul (5) se introduce un nou alineat alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) În scopul stimulării angajării persoanelor cu handicap, în condiţiile prevăzute la alin. (2), autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice publice, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), au obligaţia organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Această măsură nu exclude posibilitatea persoanelor cu handicap de a participa la toate celelalte concursuri de angajare organizate de către instituţia publică.”

4. La articolul 81 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secţii, ateliere sau alte structuri în cadrul instituţiilor publice.”

Art. II. — Începând cu data de 1 ianuarie 2018, alineatele (4),

(5) şi (13) ale articolului 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Adultul cu handicap beneficiază, în condiţiile prezentei legi, de următoarele prestaţii sociale:

a) indemnizaţie lunară, indiferent de venituri:

(i) 65% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;

(ii) 50% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;

b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:

(i) 25% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;

(ii) 20% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;

(iii) 10% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap mediu.

(5) Părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap în baza unei măsuri de protecţie specială, stabilită în condiţiile legii, beneficiază de prestaţii sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere, astfel:

a) 50% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap grav;

b) 30% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap accentuat;

c) 10% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap mediu.

(…)

(13) În situaţia în care din calculul prestaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5) rezultă fracţiuni în bani, acestea se rotunjesc la un leu în favoarea beneficiarilor.”

Art III. — Începând cu data de 1 iulie 2018, alineatele (4), (5) şi (13) ale articolului 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Adultul cu handicap beneficiază, în condiţiile prezentei legi, de următoarele prestaţii sociale:

a) indemnizaţie lunară, indiferent de venituri:

(i) 70% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;

(ii) 53% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;

b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:

(i) 30% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;

(ii) 22% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;

(iii) 12% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru adultul cu handicap mediu.

(5) Părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap în baza unei măsuri de protecţie specială, stabilită în condiţiile legii, beneficiază de prestaţii sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere, astfel:

a) 60% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap grav;

b) 35% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap accentuat;

c) 12% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap mediu.

(…)

(13) În situaţia în care din calculul prestaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5) rezultă fracţiuni în bani, acestea se rotunjesc la un leu în favoarea beneficiarilor.”

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sirma Caraman,

secretar de stat

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

București, 4 august 2017.

Nr. 60.

Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata de la 01.februarie.2017

Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat în plata, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017 stabileste faptul ca salariul minim brut va creşte de la 01.februarie.2017 de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, pentru un program complet de lucru de 166 de ore, în medie, pe lună, reprezentând 8,735 lei/oră. Ceea ce, pentru salariatul platit cu minimul pe economie, inseamna faptul ca  va primi lunar suma neta de 1.065 de lei, cu 140 de lei mai mult decat pana in ianuarie 2017.

Avand in vedere Hotărârea Guvernului nr.  nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, angajatorii au ca termen majorarea salariului minim brut pe tara garantat in plata in ReGES pana la data de 27.februarie.2017.

H.G. 500/2011 art. 4 al. (2) Orice modificare a elementelor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a), c)-g) se înregistrează în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară împlinirii termenului de 20 de zile lucrătoare prevăzut la art. 17 alin. (5) din Legea nr. 53/2003, republicată. Excepţie fac situaţiile în care modificările se produc ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti sau ca efect al unui act normativ când înregistrarea în registru se face în ziua în care angajatorul se prezumă, potrivit legii, că a luat cunoştinţă de conţinutul acestora.

HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 15 din 06 ianuarie 2017

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, şi al art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – Incepand cu data de 1 februarie 2017, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, suma stabilita in bani care nu include sporuri si alte adaosuri, se stabileste la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, in medie, pe luna, in anul 2017, reprezentand 8,735 lei/ora.

Art. 2. - (1) Stabilirea salariului de baza sub nivelul celui prevazut la art. 1 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 2.000 lei, pentru fiecare contract individual de munca in care salariul minim este stabilit sub cel mentionat in prezenta hotarare, in masura in care, potrivit legii, fapta nu constituie infractiune.

(2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1) se fac de catre personalul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale, prin inspectoratele teritoriale de munca judetene si al municipiului Bucuresti, imputernicit, dupa caz, prin ordin al ministrului muncii si justitiei sociale.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 3. - La data prevazuta la art. 1, Hotararea Guvernului nr. 1.017/2015 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 987 din 31 decembrie 2015, se abroga.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează: Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu Ministrul economiei,

Alexandru Petrescu

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

Bucureşti, 6 ianuarie 2017.

Nr. 1.

Zile de sarbatoare legala in care nu se lucreaza in 2017

Conform art. 139 din Codul Muncii republicat cu modificările şi completările ulterioare, in anul 2017 vom avea urmatoarele zile de sarbatoare legala in care nu se lucreaza:
  • 1 ianuarie 2017 – duminica (Anul Nou)
  • 2 ianuarie 2017 – luni (Anul Nou)
  • 24 ianuarie 2017 – marti (Ziua Unirii Principatelor Romane)
  • 16 aprilie 2017 – duminica (Pastele Catolic si Pastele Ortodox)
  • 17 aprilie 2017 – luni (Pastele Catolic si Pastele Ortodox)
  • 1 mai 2017 – luni (Ziua Internationala a Muncii)
  • 1 iunie 2017 – joi (Ziua Copilului)
  • 4 iunie 2017 – duminica (Rusaliile)
  • 5 iunie 2017 – luni (Rusaliile)
  • 15 august 2017 – marti (Adormirea Maicii Domnului)
  • 30 noiembrie 2017 – joi (Sfantul Andrei)
  • 1 decembrie 2017 – vineri (Ziua Nationala a Romaniei)
  • 25 decembrie 2017 – luni (Craciunul)
  • 26 decembrie 2017 – marti (Craciunul)
  • două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
Art. 141 din Codul muncii republicat cu modificările şi completările ulterioare
Prevederile art. 139 nu se aplica in locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii.
Art. 142 din Codul muncii republicat cu modificările şi completările ulterioare
(1) Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art. 140, precum si la locurile de munca prevazute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile.
(2) In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.
Art. 143 din Codul muncii republicat cu modificările şi completările ulterioare
Prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pot stabili şi alte zile libere.

1 iunie – Ziua Copilului, o noua zi nelucratoare in Codul Muncii

Legea nr. 220/14.11.2016 pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 931 din 18 noiembrie 2016.

“ACT EMIS DE: Parlamentul Romaniei

ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 931 din 18 noiembrie 2016

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ARTICOL UNIC  La alineatul (1) al articolului 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, după sintagma „- 1 mai” se introduce o nouă liniuţă, cu următorul cuprins:

–1 iunie;

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU”

Legea stabileste faptul ca Ziua copilului este o zi nelucratoare, sarbatoare legala. Codul muncii a fost modificat, iar ziua de 1 iunie a fost introdusa in lista liberelor legale, iar, din 2017, toti salariatii se vor bucura de timp liber, indiferent daca sunt sau nu parinti.

Conform Codului Muncii republicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele 14 libere legale existente in prezent sunt urmatoarele:

  • 1 și 2 ianuarie;
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
  • prima și a doua zi de Paște;
  • 1 mai – Ziua Muncii;
  • 1 iunie – Ziua Copilului;
  • prima și a doua zi de Rusalii;
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului;
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei;
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României;
  • 25 și 26 decembrie – prima și a doua zi de Crăciun;
  • doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. O noua zi nelucratoare in Codul Muncii

LEGE nr. 176 din 7 octombrie 2016 pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii

EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  Monitorul Oficial al Romaniei nr. 808 din 13 octombrie 2016

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    Articolul UNIC  Alineatul (1) al articolului 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

    “Art. 139. – (1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:

    - 1 şi 2 ianuarie;

    - 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;

    - prima şi a doua zi de Paşti;

    - 1 mai;

    - prima şi a doua zi de Rusalii;

    - Adormirea Maicii Domnului;

    - 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

    - 1 decembrie;- prima şi a doua zi de Crăciun;

    - două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.”

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

    FLORIN IORDACHE

    PREŞEDINTELE SENATULUI

    CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

    Bucureşti, 7 octombrie 2016.Nr. 176.——-

    Suportul tehnic pentru aplicaţia REVISAL este asigurat de firma TEAMNET

    Suportul tehnic pentru aplicaţia REVISAL este asigurat de firma TEAMNET la telefoanele:

    0318-601901, 0318-601900,

    0213-116629, 0213-116637

    Din luna mai 2016 creste valoarea tichetelor de masa. Valoarea tichetelor de cresa ramane aceeasi.

    Valoarea tichetelor de masă pentru semestrul I din 2016 a fost stabilita de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) prin Ordinul MMFPSPV nr. 934/2016 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2016, ordin ce a apărut în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 373 din 16 mai 2016. Pentru semestrul I din 2016, începând cu luna mai 2016, valoarea nominală a unui tichet de masă este de 9,57 lei, faţă de 9,41 lei cât a fost până in aprilie 2016, creşterea efectivă fiind de 16 bani. Ultima modificare a valorii tichetelor de masa a avut loc in mai 2015, atunci când valoarea tichetului de masă a fost majorată cu 6 bani, de la 9,35 lei la 9,41 de lei.

    Valoarea tichetelor de cresa pentru semestrul I din 2016 a fost stabilita de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) prin Ordinul MMFPSPV nr. 933/2016 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2016, ordin ce a apărut în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 373 din 16 mai 2016. Pentru semestrul I din 2016, începând cu luna mai 2016, valoarea nominală a unui tichet de cresa este de 440 de lei, adică aceeasi valoare ca până acum. Ultima modificare a valorii tichetelor de creşă a fost făcută în luna noiembrie 2014, de la 430 lei la 440 lei.